Provocare la citit, Viață simplă

Review: O carte recomandată de cel mai bun prieten

Vă mai amintiți că urmez un plan de citire anul acesta, și categoria pe care o abordez azi este „A book your best friend recommends”.

Nu am mulți prieteni în adevăratul sens al cuvântului, dar cei pe care îi am sunt de nădejde. Așa că pentru categoria aceasta din provocare la citit, am întrebat-o pe scumpa, buna, și cititoarea mea prietenă, Mina, și mi-a recomandat să citesc „C.T. Studd: Cricketer and Pioneer” scrisă de Norman Grubb. Am cumpărat-o pe Kindle câteva săptămâni mai târziu și am citit-o pe nerăsuflate în vreo 4 zile.

Aici este necesar să fac o mică distincție: viața și credința lui Studd au fost pentru mine extraordinar de provocatoare și m-au emoționat, dar stilul narativ în sine nu mi-a plăcut în mod deosebit. Aparte de subiectul cărții, modul de alcătuire și de compoziție pe alocuri a lăsat de dorit. Deși este o biografie minuțios documentată și completă, tocmai această minuțiozitate a putut deveni pedantă până la plictisitoare. Rareori, recunosc, și cu toate acestea nu a stricat frumusețea per ansamblu a cărții.

În ceea ce privește viața lui C.T Studd, este un exemplu de credință puternică, trăire autentică, abandon în mâna lui Dumnezeu, și pasiune pentru misiune care m-au copleșit. Lăsând în urmă o viață confortabilă ca moștenitor al unui domeniu și  ale unor averi importante și o carieră în sport, Studd a ascultat chemarea lui Dumnezeu de a vesti Evanghelia în China, inițial, apoi în India și, în ultimii ani ai vieții sale, singur în Africa. El și soția lui, Priscilla, au trăit după principiul că Domnul le va furniza tot ce au nevoie, așa că au renunțat la toți banii și economiile lor și așa au trăit toată viața. Stilul lui de a predica era oarecum neortodox, natural, înviorător de lipsit de clișeele neo-protestante și de jargonul religios folosit de atâția și astăzi. Vă redau un mic fragment mai jos ca să înțelegeți la ce mă refer:

Într-o conversație cu doamna Thomas:

“What an awful thing you said this afternoon, Charlie, comparing religion to smallpox. I thought it disgusting.” This led to a long talk….later she made him a cup of cocoa and handed it to him as he sat on the sofa. But he went on talking, while she stood there holding the cup. She spoke to him but he still ignored it. Then she naturally got annoyed. “Well” he said “That is exactly how you are treating God. Who is holding out Eternal Life to you.” The arrow pierced right home. She went to her room and accepted Christ later sending a telegram “Got the smallpox badly.”

În traducere:

„- Ce lucru îngrozitor ai spus în această după-masă, Charlie, atunci când ai comparat religia cu variola. Mi s-a părut dezgustător!

Această remarcă a dus la o lungă conversație … mai târziu ea i-a pregătit o ceașcă de lapte cu cacao și i-a înmânat-o în timp ce el era așezat pe canapea. Dar el a continuat să vorbească, în timp ce ea stătea acolo în picioare, cu ceașca în mână. A încercat să i-o ofere din nou, dar el tot a ignorat-o. Apoi, bineînțeles că doamna s-a supărat.

-Vezi, i-a spus el, exact așa Îl tratezi și tu pe Dumnezeu, care vrea să îți ofere viața veșnică.

Cuvintele lui au marcat-o profund. A mers în camera ei și L-a primit pe Hristos, după care a trimis o telegramă cu textul: „M-am molipsit grav de variolă.”

Relația cu soția lui mi s-a părut extrem de frumoasă, fiind un cuplu care s-au ambiționat unul pe celălalt să meargă și mai departe, să dea și mai mult, să fie mai dedicați lui Hristos. Jurămintele lor în ziua căsătoriei au sunat ceva de genul acesta: „Promit să nu te împiedic niciodată să Îl slujești pe Hristos din toată inima.” Într-o cultură care astăzi promovează un consumerism bezmetic, o comoditate dusă la extrem, un sentimentalism egocentrat și totul sub umbrela relativismului universal, viața soților Studd este un exemplu de verticalitate, credincioșie și dedicare și pe mine, una, m-a pus pe gânduri și m-a condus să îmi reanalizez viața în lumina versetelor care spun că „Cine îşi va păstra viaţa, o va pierde; şi cine îşi va pierde viaţa, pentru Mine, o va cîştiga.” (Ev. după Matei, cap. 10, vs. 39).

Cu toate acestea, am rămas și cu câteva întrebări, și nu ar fi un review onest dacă nu le-aș include. Dacă citiți cartea, poate putem răspunde împreună și genera niște discuții interesante.

  • A avut dreptate C.T. să plece singur în Africa, lăsându-și soția acasă să se ocupe de toate și să crească singură copiii?
  • A avut dreptate în principiul lui de a nu-și lua nicio zi de concediu, de a nu se odihni nicio clipă din misiunea sa?
  • Mai mult, a avut dreptate să impună aceste restricții și celor care lucrau împreună cu el? Oare nu chiar Dumnezeu, în procesul creației, după 6 zile de lucru s-a odihnit a șaptea zi?

Cu acestea fiind spuse, vă încurajez să o citiți cu inima deschisă și să îmi împărtășiți și mie ce impact a avut asupra voastră!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *