Educatie, Fiind părinte, Homeschooling

Homeschooling 101

În conversațiile cu prieteni, cunoștințe, părinți, bunici, străini, mi-am dat seama că lumea, în general, fie nu știe mare lucru despre homeschooling, fie are o părere greșită (fie sunt informați și, probabil, homeschooleri, high-five!).

*Având în vedere că mai avem până să începem homeschoolingul propriu zis, nu voi scrie din experiență proprie, deocamdată, dar sunt foarte multe resurse în engleză de unde puteți să vă informați mai departe. Căutați pe Google homeschooling blog și veți găsi zeci de bloguri interesante și utile. 

În această postare voi încerca să descriu pe scurt:

  1. Ce înseamnă homeschooling (HS)
  2. Tipuri de HS
  3. Cine poate să facă așa ceva
  4. HS în România, față de țările unde este legalizat
  5. Avantaje și dezavantaje față de sistemul public de școlarizare

 

  1. Ce înseamnă homeschooling (HS) – HS se traduce prin „școala acasă”, dar, personal, prefer conceptul de „educație acasă”. Înseamnă, practic, că părinții își asumă în întregime responsabilitatea pentru educația copiilor și nu o împart cu un sistem instituționalizat, fie el public, sau privat. Înseamnă, de asemenea, flexibilitate în alegerea materiilor, programului, ritmului de învățare, adaptare după nevoile și stilul de învățare al fiecărui copil în parte.
  2. Tipuri de HS – Aici voi prelua categoriile descrise de Linda Dobson în cartea The First Year of Homeschooling Your Child, o găsiți pe amazon.com, unde o puteți achiziționa în format fizic sau Kindle.
    1. HS tradițional – o abordare foarte structurată a HS, care abordează educația prin metoda școlară propriu zisă (poate încorpora nu doar metoda de învățământ din școala publică, ci și metoda Montessori, Waldorf, Reggio Emilia etc.). Ideea este că există un program în care se studiază materii prestabilite, după manuale adecvate, de obicei existând și o cameră separată pentru „școală”, cu rechizite și tot tacâmul. Fiecare familie poate alege să fie mai mult sau mai puțin rigidă în această abordare, și este de obicei un punct de plecare pentru homeschooleri, având în vedere că de cele mai multe ori singura școală pe care părinții o știu este cea tradițională.
    2. HS clasic – se bazează pe conceptul de trivium – cunoaștere, înțelegere, și înțelepciune. Prima fază este fundația pe care se va construi mai târziu și cuprinde noțiunile de școală primară: fonetică, scriere, gramatică, aritmetică, istorie și geografie generale. Faza de înțelegere începe cam de prin clasa a 5-a și se concentrează pe capacitatea copilului de a înțelege de ce se întâmplă anumite fenomene, începe să gândească în termeni de cauză și efect și să proceseze concepte abstracte. De asemenea, începe să analizeze ceea ce citește și să exprime asta în scris și își formează gândirea critică. Înțelepciunea sau retorica este faza în care copilul începe să construiască pe faptele învățate în primul stadiu, să le analizeze cu logica din al doilea și acum le exprimă și le prezintă în mod clar, demonstrând un proces cognitiv original și critic. Puteți citi mai multe aici.
    3. Charlotte Mason – există mai multe siteuri sau bloguri în română care descriu această metodă, acesta fiind cel principal de unde puteți afla care este ideea și cu ce diferă de alte sisteme educaționale
    4. Unit Studies – aceasta este o abordare care se dovedește a fi foarte eficientă atunci când un părinte face HS cu copii de vârste diferite în același timp. Dar poate fi cu succes o metodă folosită și cu un singur copil. Ideea este că studiul va fi ghidat de un subiect de interes, în jurul căruia se vor adapta diferite materii. De exemplu, să considerăm Primul Război Mondial. Vom citi cărţi de istorie legate de asta, beletristică care se referă la acea perioadă, poate ne vom uita la filme și documentare care se adresează acelui timp. Ideea este că, deși este un subiect de istorie, putem învăța geografie analizând pe unde s-au dat bătăliile, putem învăța matematică simplă calculând, de exemplu, câte perechi de bocanci îi trebuiau unui soldat sau câte porții de hrană într-un an etc., putem învăța despre avioanele, tancurile, vasele de război folosite, despre muzica, literatura și arta plastică din această perioadă sau despre eroii de război – ați prins ideea. Toate aceste subiecte și mai multe devin un prilej de învățare, și, din punctul meu de vedere, e mult mai interesant și ușor de reținut decât să învețe subiecte complet separate pentru fiecare materie.
    5. Eclectic – această abordare este o combinație de metode: de regulă se folosesc manuale și culegeri obișnuite pentru materiile matematică, literatură și gramatică, și restul materiilor se abordează prin unschooling, despre care vom vorbi imediat.
    6. Unschooling – o abordare din ce în ce mai populară printre homeschooleri, se concentrează pe procesul de învățare și educație, mai mult decât pe materii sau subiecte specifice. Unschooling este un proces în care studentul (copilul) își urmărește propriile pasiuni și interese, în conformitate cu stilul și ritmul lui de învățare și cu tipul lui de personalitate. Nu este neapărat o abordare lipsită de structură, fiecare familie croind un program după propriile nevoi, ca în cazul tuturor familiilor care fac HS. Majoritatea părinților se îngrijorează inițial crezând că, dacă este lăsat la latitudinea copilului să aleagă ce să învețe, copilul nu va învăța nimic. Familiile care au ales unschooling raportează, în schimb, eficiența acestei metode, interesul și curiozitatea crescândă a copiilor, și rezultate academice foarte bune.
    7. Educație online – o metodă din ce în ce mai răspândită, în special printre părinții cu copii de vârstă mai mare, care pot lucra independent. Se folosesc resurse online (și sunt O GRĂMADĂ, de foarte bună calitate) în loc de manuale, fiind eficiente și interesante, și multe dintre ele sunt gratuite. Copilul poate folosi astfel de resurse (KhanAcademy, CodeAcademy, Blueprint Education, Brave Writer și multe altele) și învață singur, dezvoltându-și disciplina de sine, capacitatea de a urmări un scop și de a se organiza în vederea atingerii unei ținte, în acest caz, stăpânirea unui subiect.
  3. Cine poate să facă HS – Orice părinte care își iubește copilul și este dispus să investească o bună parte din timp și resurse financiare și materiale în direcția asta. Nu toți părinții care fac HS sunt/ au fost cadre didactice, nu toți sunt niște monumente de răbdare infinită, și în mod sigur niciunul nu este perfect. Probabil că pentru mulți este de neimaginat cum un om neinstruit în ale predării poate să educe un copil. Să analizăm puțin această presupunere: ea este bazată pe faptul că un profesor/ învățător are în arsenal niște ani de studiu pedagogic și deține niște certificate și diplome care atestă aceste cunoștințe. Dar realitatea este că a fi pedagog este o treabă mult mai complexă și mai serioasă decât pur și simplu a avea niște cunoștințe în buzunar. Ca să aflu mai exact, am întrebat-o pe cea mai bună și eficientă învățătoare pe care o cunosc, puteți citi despre ea aici. Ea mi-a spus că lucrurile de bază care fac un dascăl să fie unul bun sunt următoarele: să fie capabil să facă informația accesibilă fiecărui elev în parte – adică să fie atent la nevoile individuale ale fiecăruia în parte, să nu seteze un standard universal pentru toată clasa. Și oare, ca părinte, nu știm instinctiv să facem asta? Să nu ne așteptăm ca, dacă primul copil a mers în picioare la 9 luni, al doilea să facă la fel? Știm că dacă primul copil a vorbit mult și repede, asta nu înseamnă că al doilea sau că verișorul lui va face la fel. Instinctiv, știm că sunt așteptări nerealiste și fără rost. Extrapolând la educație, ca părinți vom ști cum vor învăța mai eficient fiecare dintre copii – unii au o memorie auditivă foarte bună, alții au memorie kinetică, alții poate vizuală. Deci, am bifat primul lucru de pe listă. Apoi, doamna învățătoare a mai spus că un dascăl bun trebuie să fie creativ, empatic, răbdător și să iubească copiii. Nu vi se pare descrierea unei mame care pentru a suta oară răspunde la aceeași întrebare în zece minute sau a unui tătic care construiește o întreagă lume din cuburi cu un copil? Și ultimele două lucruri pe care le-a menționat au fost: să fie dispus să se perfecționeze continuu – să învețe odată cu copiii, să rămână la curent cu informația, cu noile tehnici de predare și cu noile materiale apărute și să își poată pivii elevii ca pe aceia care alcătuiesc generația care va da formă viitorului – ca pe o investiție în comunitatea, țara și lumea în care trăim. Vă las pe voi să decideți dacă un părinte este sau nu suficient echipat să își educe proprii copii.
  4. HS în România, față de țările unde este legalizat – În România, legea sună cam așa:

    „(1) Părintele sau persoana căreia i-a fost încredinţat, potrivit legii, un minor şi care, în mod nejustificat, îl retrage sau îl împiedică prin orice mijloace să urmeze cursurile învăţământului general obligatoriu se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

    (2) Fapta nu se pedepseşte dacă înainte de terminarea urmăririi penale inculpatul asigură reluarea frecventării cursurilor de către minor.

    (3) Dacă până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare inculpatul asigură reluarea frecventării cursurilor de către minor, instanţa dispune, după caz, amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, chiar dacă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru aceasta.”

    (Articolul 380 din Noul Cod Penal actualizat în 2018)

    Din cauza ratei alarmante a abandonului școlar această lege își are cu siguranță locul și rostul ei. Retragerea din învățământ presupune faptul că copilul a fost înregistrat în prealabil într-o unitate de învățământ și apoi nu i s-a mai permis să frecventeze cursurile de către părinte sau tutore. Împiedicarea urmării cursurilor nu presupune înscrierea sa în prealabil. Pentru că voi dezvolta acest subiect într-o postare separată, aici spun doar că în sistemul HS există două posibilități: fie se obține permisiunea scrisă de la Minister cum că excepția este valabilă și copilul respectiv poate fi educat acasă, dar în sistem românesc, figurând în baza de date a școlii de care aparține și dând examenele aferente (teze, capacitate, BAC). Eu nu cunosc decât o singură familie care a reușit să obțină permisiunea asta, după multă birocrație și acum mulți ani, restul au apelat la a doua posibilitate, anume: înscrierea copilului la o așa numită școală-umbrelă, adică o școală particulară recunoscută internațional (de obicei din UK sau din SUA) care oferă posibilitatea unui fel de învățământ la distanță, pe tot parcursul școlii, până la liceu inclusiv, cu toate examenele și diplomele de rigoare. Este o „umbrelă” care oferă foaie matricolă, acreditare, și hârtii oficiale care pot fi fluturate în fața oficialităților circumspecte și care oferă o protecție legală față de consecințele articolului de lege de mai sus.

  5. Avantaje și dezavantaje față de sistemul public de școlarizare – Ca susținătoare și viitoare practicantă a HS, probabil că nu pot fi foarte obiectivă aici, așa că vă invit să completați și voi și să discutăm. Cu greu mă abțin să nu contra-argumentez dezavantajele, pe care le-am luat din articolele altora. Multe mi se par nefondate, dar mă gândesc că sunt un subiect bun de dezbătut.

Avantaje și dezavantaje HS

AvantajeDezavantaje
Părinții își pot educa copiii conform propriilor principii, valori și convingeriCosturi ridicate
Program flexibil de școalăOboseala a cel puțin unuia dintre părinți care petrece aproape non-stop timp cu copiii
Avantajul academic: sunt multe studii care atestă pregătirea academică superioară a elevilor educați acasăDe multe ori implică renunțarea a unuia dintre părinți la un job full time, deși multe mame reușesc să le facă pe amândouă cu succes
Timp pentru activități suplimentare: muzee, excursii, joc în natură etc.Implică multă muncă de cercetare, organizare a lecțiilor și studiu personal din partea părintelui care se ocupă în principal de HS
Socializare naturală cu persoane de vârste diferite în contexte diverse - îmbogățire emoționalăLipsa de înțelegere și susținerii a rudelor, prietenilor, cunoștințelor
Planificarea concediilor devine brusc mai ușoară - e mult mai simplu să găsești cazare în extrasezon, la prețuri mai bune
Joacă, joacă, joacă, nu doar ca formă de relaxare, ci ca formă de educație, și încă una foarte eficientă

După cum am spus, voi dezvolta fiecare dintre subiecte, în timp, în postări separate, așa că stay close!

3 thoughts on “Homeschooling 101

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *